Hotel & Restaurant El Stefanino pe Faleza Mării Negre

Așadar, după incidentul de la restaurantul turcesc Oz Demir din Constanța ne-am urcat într-un autocar de lângă gară și cu 5 lei de căciulă (de fapt de șapcă, era prea cald pentru căciulă) am ajuns la Eforie Nord în vreo 10 minute, acolo unde era destinația finală a călătoriei noastre.

Am coborât în centrul stațiunii, am traversat bulevardul Republicii și am luat-o la vale pe strada Brizei spre mare unde se află Hotelul Restaurant El Stefanino - cel care are cea mai frumoasă terasă de pe faleză, știam asta din anii precedenți.

Afacerea El Stefanino a început în urmă cu 25 de ani cu câteva camere de închiriat, iar pe parcurs s-a dezvoltat continuu pas cu pas. Așa cum veți putea vedea în acest fotoreportaj maraton pentru a vă lămuri deplin dacă este un loc pe gustul vostru și merită să le treceți pragul - de menționat că o puteți face tot timpul anului, nu doar vara.

Iată-ne ajunși deja în camera noastră, probabil că este cea mai mică din hotel, dar îmi este foarte dragă datorită balconului său care are în față Marea Neagră !!!

Să vedem un scurt video de prezentare a stațiunii Eforie Nord, filmarea este efectuată cu ajutorul unei drone ceea ce îmi place foarte mult.

Ceea ce m-a făcut și mai fericit decât eram ascultând și mirosind marea a fost faptul că semnalul wireless a fost foarte bun.

Mai mare dragul să mănânci la terasa cea mai frumoasă de pe faleza Mării Negre, terasă amenajată cu multă vegetație și fier forjat - prima masă a constat în două ciorbe, una de pește și una de găină cu tăiței de casă (12 lei fiecare, inclusiv ardeii iuți și pâinea coaptă pe cuptorul de pizza cu lemne).

Nefasta a pregătit căpșune cu zahăr. Le-am cumpărat de la piața din Eforie Nord. 

Micul dejun - 16 lei.

În imagini avem un antricot de vită cu sos de gorgonzola și legume la grătar (38 lei) pe care le-am potrivit cu Salcament - un superb cupaj de Merlot și Cabernet Sauvignon din 2010 de la Crama Cepari din Oltenia. A fost o asociere de zile mari!

Merlot este un vin ales, vin delicat, vin cu fructuozitate. Ca soi, el își are obârșia tot in Bordeaux (Franta). Alături de Cabernet Sauvignon, el a fost adus în România tot acum peste 100 de ani, dar răspândirea lui a fost mai redusă decât a soiului Cabernet Sauvignon. Mult mai târziu, prin anii 60, viticultorii din România au inceput să se reorienteze, constatând că soiul Merlot dă vinuri adesea egale calitativ cu soiul Cabernet Sauvignon, dar producția sa este dublă (aproximativ 10 t/ha). Ca urmare, suprafețele cultivate cu Merlot au crescut vertiginos după 1965.

Pentru viticultura românească, fenomenul a avut un efect pozitiv în sensul că au crescut suprafețele cultivate cu soiuri roșii de calitate, dar în același timp un efect negativ, pentru că soiul Merlot a înlocuit în mare parte plantările de Cabernet Sauvignon, ceea ce n-ar trebui să ne satisfacă. Pe piața mondială, vinul de Merlot se bucură de o bună reputație, situându-se din acest punct de vedere imediat sub cea a soiului Cabernet Sauvignon. Vinul este mai moale, mai delicat, cu intensitate colorantă și cu aciditate ceva mai scăzute decât la Cabernet Sauvignon. Merlotul este un vin la fel de personal ca și Cabernet Sauvignon, numai că are alte caracteristici. Oricum, vinul de Merlot fiind mai puțin aspru, poate fi pus in consum mai repede decât Cabernet Sauvignon.

Soiul Merlot s-a impus în multe areale viticole și, la rândul său, a impus multe areale viticole: Miniș, Recaș, Drăgășani, Sâmburești, toată podgoria Dealu Mare, (Valea Calugărească, Urlați, Ceptura, Fântânele, Vadu Săpat, Tohani, Săhăteni, Breaza-Năeni, Gura Sărății, Zorești), Dealurile Râmnicului Sărat și în podgoria Cotești, la Murfatlar, la Sarica-Niculițel și în podgoriile Galațiului. La modul general se consideră că vinul de Merlot se situează calitativ imediat sub cel de Cabernet Sauvignon. Se zice totuși că într-un singur loc în România, Merlotul depășește calitativ pe Cabernet Sauvignon și anume la Oancea pe malul Prutului (jud Galați).

Merlot și Cabernet Sauvignon și-au câștigat faima mai întâi în Franța, în regiunea Bordeaux, unde sunt cultivate de secole, apoi s-au răspândit vertiginos în restul Europei și în Lumea Nouă datorită calităților lor incontestabile. Provin din același strămoș: Cabernet Franc, sunt struguri rezistenți și adaptabili, care se transformă în vinuri elegante, cu gust puternic și potențial foarte bun de maturare. Se completează reciproc în cupaje excelente, cum sunt cele de Pomerol sau Saint-Emilion, dar sunt două soiuri cu arome diferite și dau naștere unor vinuri care se disting fără echivoc.

Vei alege un Cabernet Sauvignon dacă preferi vinul roșu taninos, corpolent, cu gust amplu de fruct și postgust prelung, pe care merită să-l guști pe îndelete. Merlotul este un vin ceva mai „subțire“, mai delicat, cu arome care-ți mângâie mai degrabă papilele, fără să ți le provoace prea tare, excelent pentru masă. 

Merlotul este o idee mai dulce decât Cabernetul și mai puțin sec, pentru că aromele sale sunt ceva mai fructate. Este, de asemenea, mai ieftin decât Cabernetul, care are și un potențial de maturare mai bun.

Bineînțeles, aromele celor două soiuri se schimbă și în funcție de zona în care sunt cultivate. Regiunile viticole pot fi împărțite exhaustiv în două categorii: zone cu climă rece și zone cu climă caldă. În cele răcoroase strugurii tind să producă un vin cu aciditate mai mare și cu arome mai subtile.

În zonele calde, vinul devine mai corpolent, mai dulce, cu arome mai puternice și cu o concentrație alcoolică mai ridicată.  În zonele reci, Merlotul are o textură extrem de fină și aromă pronunțată de cireșe sau de prune. Cabernetul, în schimb, are gust de fructe de pădure și piper.

În Lumea Nouă mai ales, în zonele calde, Merlotul este adesea confundat cu Cabernetul, pentru că vinurile obținute aici tind să aibă taninuri mai plate, iar buchetul de arome este, în mai toate cazurile, atât de fructat încât îți este destul de greu să faci niște distincții clare.

Gustul echilibrat al Merlotului este recomandat pentru o serie întreagă de feluri de mâncare. În mod tradițional, este un companion perfect pentru carnea de pui și pentru carnea roșie slab condimentată. Mâncărurile picante îl vor copleși însă, iar peștele își va pierde din savoare în combinație cu aromele sale.

Cabernetul este un partener pentru carnea de vită, fie că este gătită simplu, pe plită sau grătar, fie la cuptor, cu sosuri elaborate. Este o alegere potrivită și pentru pastele cu sos roșu. De asemenea, nu uitați să adăugați ciuperci sau trufe mâncării. Aromele tradiționale ale Cabernetului rimează excelent cu ele.

Dar ce-avem noi aici? Avem frigărui de porc cu legume și cartofi gratinați (24 lei). Delicioasă combinația, vă asigur!

Ne-a plăcut foarte mult restaurantul hotelului El Stefanino, i-am testat timp de o săptămână atât preparatele cât și serviciile - au fost la înălțime. Ne bucură că aici am acordat prima lingură de lemn a Ghidului Lingurin al Restaurantelor din România. Ce ne-a surprins cel mai mult au fost ospătarii care au depășit profesional pe mulți dintre colegii lor din localuri bucureștene de fițe.

Vă las să admirați în liniște fotoreportajul nostru și ne vedem la anul din nou la Hotelul Restaurant El Stefanino din Eforie Nord! La final vă las și un video de prezentare a parcului acvatic al stațiunii unde vă puteți distra de minune cu copiii din dotare. See you s(p)oon! :D