Lactate Brădet - Scandalul Bebelușilor infectați cu E.Coli

În primăvara anului 2011 a izbucnit un mare scandal în Europa din cauza deceselor înregistrate în Germania din cauza consumului de castraveți infestați cu E.coli. Nici până acum nu s-a confirmat sursa provenienței bacteriei ucigașe.

Guvernul de la Madrid a cerut atunci despăgubiri Comisiei Europeane şi autorităţilor regionale din Hamburg, care au aruncat, pe nedrept, vina asupra Spaniei în cazul castraveţilor infectaţi cu bacteria E.coli care a ucis mai multe zeci de nemți, după ce cercetătorii germani au confirmat că legumele vinovate nu provin din Spania.

„Nu excludem luarea de măsuri împotriva autorităţilor care au lansat îndoieli cu privire la calitatea produselor noastre, în acest caz împotriva autorităţilor din Hamburg“, a declarat atunci vicepremierul spaniol Alfredo Perez Rubalcaba. Delegatul la Bruxelles din partea Cooperativelor Agro-Alimentare din Spania, Juan Corbalán García, a reiterat cererea susţinând că  producătorii spanioli de legume şi fructe, aproximativ 40% din agricultura spaniolă, au suferit pierderi de aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, de la declanşarea îmbolnăvirilor.

„Aproape toată Europa a încetat să cumpere fructe şi legume spaniole. Există un efect de domino pentru toate legumele şi fructele“ a declarat Jorge Brotons, preşedintele Federaţiei spaniole a producătorilor-exportatorilor din acest sector (FEPEX). Jose Maria Pozancos, a nominalizat „piperul, salata, roşia“ ca fiind printre culturile cele mai afectate şi şi-a exprimat îngrijorarea pentru „drupe, al căror sezon începe“. „Comenzile scad pe zi ce trece, este ca şi cum s-au dat ordine în întreaga Europa de a nu mai cumpăra produse spaniole“, a explicat el.

Anul trecut, începând din vara lui 2015 lanțul american de restaurante Chipotle Mexican Grill care are în componență peste 1.900 de localuri pe întregul teritoriu al Statelor Unite s-a confruntat cu o mulțime de cazuri de infectări cu E.coli a clienților care au consumat aici.

Au avut pierderi colosale la bursă, dar nici până în momentul de față nu au reușit să depisteze proveniența bacteriei ucigașe prezentă în unele dintre preparatele lor.

Marius Badea, patronul firmei Brădet menționată de ministrul Agriculturii în scandalul bebelușilor infectați cu E.coli, a susținut azi o conferință de presă în care a oferit detalii despre procesul de producție și a subliniat faptul că în prezent se fac numeroase analize pentru a se afla dacă există vreo legătură între produsele sale și îmbolnăvirea copiilor. 

 Trei copii cu vârste foarte mici au murit și mulți altii au ajuns la Spitalul "Marie Curie" infectați cu Bacteria E.coli O26, care provoacă grave probleme renale. Inspectorii sanitari care au verificat alimentele folosite la prepararea mâncării unora dintre copii susțin că ele ar fi conținut E.coli. În Argeș, germenul ar fi fost descoperit în brânză proaspătă de vaci produsă la fabrica Brădet din Curtea de Argeș, iar în Bacău - în gospodăria unei persoane, a anunțat luni ANSVSA, lucru confirmat oficial de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. 

 Vizibil marcat de acuzațiile care planeaza asupra sa, Marius Badea, patronul de la Fabrica de lactate "Brădet" a precizat, azi, în conferința de presă că mai mulți bebeluși consumă frecvent produsele fabricii și nu au probleme de sănătate. "Sub nicio formă nu vreau să mă disculp în totalitate (...) Am investit masiv de când am făcut fabrica, cu împrumuturi luate de la bănci, am făcut o fabrică modernă. Toate controalele au aratat că ne facem datoria cu responsabilitate. Utilajele sunt deschise în prezența mea, instruirea personalului o fac cu ochii închiși", a declarat Badea. Patronul fabricii a mai afirmat că implicarea sa și a familiei în această fabrică "a fost maximă" și că a deschis unitatea în locul în care a copilărit, pentru că a crezut că poate să dezvolte zona. "Sunt convins că am luat toate măsurile pentru a evita orice contaminare cu un germene în produsul final (...) Îmi este greu să spun ce este, vă asigur că facem tot posibilul să vedem dacă e ceva", a mai spus acesta, precizând că s-au recoltat probe și se fac analize celor din personal pentru a se afla dacă produsele fabricii sunt cu probleme. 

 Marius Badea a precizat și că autoritățile nu au închis fabrica, dar "s-a închis o secție unde se făcea brânza proaspătă", până la obținerea rezultatelor finale ale investigațiilor sanitare. "Această bacterie e peste tot, nu te poți feri de ea", a mai subliniat el. Marius Badea a precizat că in fabrica sa există două linii, "una e linia de lapte proaspăt, unde mâna omului nu intră în contact cu produsele", iar a doua linie este cea de la brânzeturi, "care necesită operațiuni manuale și aici ne luîm măsuri de siguranță". "Dar nu știi ce face orice om în fiecare secundă (...) Aștept cu nerăbdare să văd rezultatele analizelor, am trimis probe de apă și produse", a mai spus el. În aceste condiții, Marius Badea a anunțat că a luat decizia opririi producției, până la aflarea rezultatelor finale. "Am copii, țin la ei ca la ochii din cap, sunt afectați și ei și familia", a mai spus patronul cu vocea tremurândă.

  Răspunzând unei întrebări, Marius Badea a declarat că fabrica lui procură lapte de la două ferme, una din Argeș și una din Dolj. "Sunt ferme cu care lucrăm de multă vreme, ferme mari. Nu colectam lapte de la particulari, tocmai din cauza acestei probleme de igienă. Analizele la lapte se fac de 2 ori pe lună, iar la oameni trimestrial. Sunt toate conforme, au fost verificate, ieri au fost de la Sanepid, au stat pana la 1 noaptea. S-au cerut probe pentru E-coli, vor fi duse la Cantacuzino", a mai precizat acesta. În context, Marius Badea a spus că toate analizele și controalele făcute în cei 15 ani de funcționare a fabricii au fost "perfecte". Întrebat de jurnaliști dacă se fac analize la intrarea laptelui în fabrică, acesta a negat. "Nu se face acest test, nu există în niciun act normativ. Când intră laptele, se pasteurizează la 85 de grade de un aparat automat. Nu intervine omul, iar când temperatura scade accidental, aparatul știe bage laptele înapoi. Nicio fabrică nu poate sa supraviețuiască dacă nu are un astfel de pasteurizator (...) Legea la lapte materie primă nu obligă teste la E.coli. Se fac analize la produsele finite, nu la materia prima, laptele e testat printr-un mecanism, de 1-2 ori pe lună. Noi, analiza la lapte o facem vizavi de grăsime, densitate, aciditate. Le facem la recepția laptelui, iar brânza se face din lapte pasteurizat", a explicat patronul fabricii de lactate "Bradet". 

În context, acesta a spus că pot fi mai multe explicații pentru sursa de contaminare, iar una dintre ele poate fi apa. "În procesul tehnologic, toate produsele sunt împinse cu apă. Dar nu vreau să dau vina până nu avem un buletin (...) E sursa localității Bradet, apa e din rețeaua publică, nu e individuală", a mai declarat el. Însă, contaminarea putea să aibă loc în momentul în care brânza a fost pusă în pachete sau în magazinul de desfacere. "Vă asigur că la noi exigența la igiena e maxima. Vreau sa vad o analiza clara (...) Toate buletinele noastre de analiza la toate produsele sunt în regulă, nu avem niciun buletin prost", a mai spus acesta. Marius Badea a mai precizat că toate controalele DSP sau DSV se fac inopinat. "Avem un doctor în zonă care vine de 2-3 ori pe lună", a adăugat el. 

 De asemenea, întrebat de jurnaliști, Badea s-a ferit să îl critice pe ministrul Agriculturii pentru că a menționat numele fabricii sale înainte de aflarea rezultatelor finale ale analizelor. "Este un pic cam pripită, ar fi trebuit întâi sedimentat mai bine ce este", a spus el. Marius Badea a mai afirmat că și furnizorii de lapte sunt obligați să facă analize periodice, dar nu și pentru E.coli. În ceea ce privește autorizația pentru produse tradiționale, aceasta se obține greu, iar fabrica de lactate Brădet a încercat să producă în acest sistem, însă a renunțat, pentru că trebuia folosit lapte de la producătorii locali. Pe de alta parte, Marius Badea a ținut să precizeze că a plătit la timp și la un preț bun furnizorii, de fiecare dată. "Întotdeauna am plătit mai mult ca să oferim produse de calitate. Eu unul nu cred că se poate reabilita fabrica. E ca un copil pe care l-ai crescut și trebuie să te desparți de el la o anumită vârstă", a declarat Marius Badea cu ochii în lacrimi. 

 Patronul Fabricii de lactate "Brădet" a refuzat să spună dacă bănuiește că ar fi fost scos țap ispășitor de inspectorii sanitari, pentru a se închide gura opiniei publice care cere vinovați în cazul bebelușilor bolnavi. "Eu am făcut tot ce se putea. Dacă ceva a apărut, vreau să considerați că nu este din cauza mea, ca o neglijență. Dar nu cred că vom putea să lucrăm mai departe. Avem 63 de angajați, cifra de afaceri anul trecut a fost de 2 milioane și jumătate de euro, 20% a mers la export. Începusem să dăm bine în piețele comunitare - Spania, Germania, Italia, Belgia. Dar și în București. (...) Și în 2008 a fost anul în care am crezut că pierdem tot (a avut neşansa de a fi victima unui incendiu care i-a adus pagube materiale de unsprezece milioane de euro, adică de cinci ori mai mare decât suma pentru care era asigurat), nu știu cum am reușit să reconstruim fabrica și în 4 luni să reproducem produsele, atunci am cerut ajutorul Lacta Giurgiu. Acum cred ca nu se va mai putea", a mai spus el. 

 Marius Badea a dezvăluit că a încercat să intre pe piața din București, dar nu a reușit. "Piața din București a fost ciudată, nu am fost primiți în supermarketuri. Am găsit câțiva distribuitori, ne-au tras țeapă, am rămas cu produsele. Când am vrut să livrăm direct, am avut agenți care ne-au furat. În București avem o piață micuță, sunt oameni care s-au atașat de noi, ducând marfa către export, lăsăm la 4-5 magazine și la încă un distribuitor pe care începusem să îl creștem acum. Dar nu cred în posibilitatea ca noi să mai reintrăm pe piață", a mai spus Badea. Întrebat din nou despre recoltarea de probe, patronul Brădet a spus că DSP intenționa să vină să mai ia probe și din laptele adus de furnizori. "Le-am spus că nu mai aduc lapte. Voiau să facă recoltarea direct de la cisternă. Putem să mergem pe ideea că s-a infectat în cisternă, eu sunt convins că cisternele sunt curate. Eu de azi nu mai aduc lapte în fabrică până când nu avem o decizie finală și vedem dacă piața mai e dispusă să cumpere acest produs (...) S-a închis doar secția de brânzeturi, fabrica nu e închisă, am închis-o eu pentru că am vrut să văd ce se întâmplă. Dacă cumva e ceva, eu pot să scot un produs", a declarat el. 

 Fabrica de lactate "Brădet" are acționariat 100% românesc. "Nu pot sa gândesc că e o conspirație împotriva noastră", a susținut Badea. "Mă bag sub masă și las capul jos pentru acei parinți care și-au pierdut un copil, nu pot să comentez", a mai spus el cu vocea tremurândă. Despre brânza de vaci în care inspectorii sanitari ar fi găsit E.coli, Marius Badea a mai declarat ca "până în 2 februarie nu am produs și nu au avut la raft acel produs". "Categoric că nu poate fi o legătură între acest produs cu o analiză discutabilă și moartea bebelușilor", a subliniat el. Marius Badea a mai precizat și că, la ora actuală, dacă se face analiza unui produs proaspăt, rezultatele ies după 2 săptămâni. El a spus că a învățat ceva din acest caz și a subliniat că bacteria E.coli se elimină prin procesul de pasteurizare în totalitate, daca laptele e fiert la 85 de grade. "Laptele sigur nu e contaminat. Dar poate exista o contaminare ulterioară, prin apa sau contactul uman la împachetarea care se face manual la magazin, de persoana care vinde, de omul care mai gustă. Dar nu toți acești copii au mâncat produse de la noi (...) Contest categoric că un produs de-al nostru să fi fost contaminat", a mai declarat Marius Badea, spunând și că "n-ar putea trai cu o așa ceva pe conștiință", dacă s-ar dovedi că are vreo vină în cazul bebelușilor infectați cu E.coli.

"Într-un an, lucrăm 95% din timp pentru bănci și stat”, declara în 2014 Marius Badea care are într-adevăr ipoteci pe fabrică. Compania nu figurează cu datorii la bugetul de stat, dar are credite bancare în derulare pentru care a garantat cu fabrica. Astfel, ultima ipotecă mobiliară a fost încheiată în octombrie 2015, în favoarea ING, pe toate creanţele prezente şi viitoare. Anterior, ING avea drept de ipotecă mobiliară asupra echipamentelor tehnologice aflate în proprietatea companiei.