Mâncare Drăguță în Orașul Drăguț - Zigolini Ristorante

Anul acesta mi-am petrecut onomastica în două etape - mai întâi cu mulți prieteni mai vechi sau foarte ”proaspeți” la Festivalul Vinurilor RO-WINE de la Fratelli Studios, un eveniment superb fără precedent în România cu participarea a 50 de crame din întreaga lume, dintre care șapte fiind producători de șampanie. În imagine este standul Cramelor Recaș unde am degustat noul Solo Quinta rose.

A doua etapă a fost o masă în doi cu scumpa mea ”nefastă” într-un loc unde îmi doream de mult timp să ajungem pentru că îmi place foarte mult numele - Zigolini Ristorante de la Jolie Ville (Oraș Drăguț) din zona Băneasa-Pipera-Voluntari, la scurtă distanță de Grădina Zoologică. Noi am ajuns cam în 40 de minute cu autobuzul 301 - luat de la capăt din Piața Romană și coborât la celălalt capăt, chiar în fața mall-ului.

Întreg complexul comercial funcționează din anul 2004, inclusiv restaurantul italienesc Zigolini, fiind fratele mall-ului cu același nume din stațiunea egipteană Sharm-El-Sheikh, foarte căutată și înfloritoare pe vremea aceea. 

Ghidul Lingurin - See you s(p)oon! :)

Am căutat ce înseamnă în limba italiană cuvântul Zigolini, dar nu am găsit. Așadar puteți să vă închipuiți traducerea cum vă doriți, oricum, ceva drăguț, ceva... joli: de exemplu numele unui clovn haios, iepurași pufoși, pisicuți jucăuși sau niște sâni mici și obraznici la un concurs de tricouri ude (vezi finalul fotoreportajului nostru maraton).

Inițial, bucătarul care a lansat restaurantul era un arab, dar la terminarea contractului s-a întors, din păcate, în Egipt. Spun ”din păcate” pentru că era unul foarte apreciat.

Ulterior i-a luat locul o doamnă care a lucrat pe nave de croazieră. Bucătăriile navelor de croazieră sunt niște cantine de lux. Dacă nu ești pasionat de această meserie nu poți evolua într-un asemenea mediu. Chef Maria Ungureanu a făcut-o, se pare, este destul de cunoscută participând și la showul culinar televizat Top Chef. De curând ea a plecat la un restaurant din Piața Charles de Gaule - Cezanne, unde executive chef este Cezar Munteanu, un bucătar cu o vastă experiență la Moscova.

În prezent, Zigolini Ristorante are la cârma bucătăriei un român, Chef Dan Manole, cu un stagiu solid la Roma și cu o escală la Trattoria Buongiorno. Să vedem de ce este în stare.

Este primul restaurant de mall pe care Ghidul Lingurin îl testează. Oare va merita prima lingură de lemn din totalul de cinci?

După cum se observă drept în față, se poate vedea ce se întâmplă în interiorul bucătăriei. Ceea ce este un semn bun. Îți dă încredere ție ca și client că echipa culinară care se ocupă de fericirea ta nu are nimic de ascuns. Să sperăm că nu este doar o impresie.

Aici ne aflăm în spațiul tipic restaurantului de mall. Noi vrem să mergem în salonul celălalt. Așadar avansăm.

Am fost întâmpinați de oameni foarte amabili. Nicidecum plictisiți sau aroganți, enervați că le-am stricat momentele cu trafic mai puțin intens.

Am început cu un prosecco rosato Scavi & Ray (98 lei/sticla). Să dăm drumul la muzică și să vedem cu ce am continuat.

Primul aperitiv testat a fost unul ce pare banal, dar un astfel de preparat trădează priceperea și talentul bucătarului - RULOURI DE SOMON AFUMAT cu avocado, morcov și rucola (32 lei) alături de focaccia simplă (8 lei) făcută pe cuptorul de pizza. 

După cum se poate observa, există acolo puțin pesto și o salată care conține și castravete și roșii cherry. Nouă ne-a plăcut foarte mult, nu a fost necesar să suplimentăm nici măcar cu un grăunte de sare sau altceva.

Avocado a fost copt și untos dând catifelarea și echilibrul de care aveau nevoie peștele afumat sau textura crocantă a legumelor. Astfel a fost binevenit și vinul efervescent.

Ce-al de-al doilea preparat de deschidere a fost SALATĂ DE RUCOLA CU CREVEȚI, avocado și roșii cherry (36 lei). Toate salatele au focaccia inclusă în preț.

Salata nu fost doar gustoasă, ci și frumos aranjată pe farfurie. M-a surprins pentru că mă așteptam la o claie de iarbă într-un bol.

Avocado și-a făcut din nou datoria și s-a combinat delicios cu carnea dulce a creveților, roșiile dând suculență frunzelor de rucola. 

Prosecco este un vin italienesc care în funcție de perlaj este spumant sau frizzante - adică efervescent. Este produs din soiul de struguri Glera și mai pot fi adăugate și alte soiuri, dar într-un procentaj de maximum 15%, cum ar fi Verdiso, Perera, Chardonay, Glera Lunga, Bianchetta Trevigiana, Pinot Bianco, Pinot Grigio sau Pinot Nero.

Denumirea de Prosecco provine de la numele satului de lângă Triest de unde este originar acest soi de struguri - Glera. Acest vin se produce încă din antichitate și este foarte elogiat de Pliniu cel Bătrân, iar Livia, soția împăratului Augustus, îl lăuda pentru calitățile sale medicale. Prima atestare a denumirii de Prosecco datează din anul 1593 și aparține englezului Fynes Moryson care a vizitat nordul Italiei și a rămas impresionat de această licoare alăturând-o marilor vinuri ale timpului.

Spre deosebire de șampanie a cărei a doua fermentare se face în sticle, Prosecco este produs după metoda Charmat-Martinotti, adică mult mai ieftin, cea de-a doua fermentare întâmplându-se în tancurile de inox. Prețul mult mai accesibil decât al spumantelor clasice a făcut în 2008 ca vânzările să explodeze în SUA și în toate celelalte țări atinse de criză. În afară de faptul că se bea ca atare, este mult folosit pentru cocktailul Bellini cât și pentru Aperol Spritz. Un alt atu care a impulsionat vânzările este procentul de alcool scăzut, 10-12%.

Port-stindardul primei părți a ospățului nostru a fost fără doar și poate acest CARPACCIO DE VITĂ cu unt aromatizat, rucola, coșuleț de parmezan și pâine prăjită (45 lei).

Unul dintre cele mai delicioase pe care le-am mâncat vreodată. Plus aranjamentul cu rucola în coșulețul de parmezan care a scos din banalitate clasicul plating al acestui preparat, din nou, aparent simplu.

Să spun câteva cuvinte și despre carpaccio. Acest preparat a fost creat pentru prima dată în anul 1950 de către Giuseppe Cipriani, tatăl lui Arrigo Cipriani - actualul proprietar al localului venețian Harry's Bar. Chef Giuseppe a născocit această specialitate pentru Contesa Amalia Mocenigo căreia îi interzisese medicul să mai mănânce carne de vită gătită într-o formă sau alta. 

Așadar el a tăiat felii foarte subțiri de carne crudă, pentru a putea fi mestecată, asezonând cu puțin ulei de măsline, zeamă de lămâie stoarsă pe loc, piper, muguri de pin, rucola și parmezan sau pecorino pentru a intensifica gustul. Anglo-saxonii adaugă și maioneză cu muștar precum și sos Worcestershire (un sos care are la bază macerarea și fermentarea peștelui fiind un descendent al garumului atât de utilizat în bucătăriile Romei antice).

În acel an, Chef Giuseppe Cipriani a văzut o expoziție a pictorului Vittorio Carpaccio, iar culoarea predominantă i s-a părut a fi exact acel roșu din farfuria contesei - așadar a pus numele preparatului său Carpaccio, preparat devenit mai cunoscut în lume decât însuși artistul de la care-i vine numele. Mie mi se pare foarte amuzant.

Ulterior, carnea de vită nu a mai deținut monopolul acestui preparat, putând întâlni prin meniuri carpaccio de pește, fructe de mare, legume sau fructe etc. Mie îmi place mult și chiar aș face un restaurant care să poarte numele Carpaccio, iar în bucătaria sa s-ar pregăti fel de fel de variațiuni pe această temă. 

În partea secundă a mesei am comandat un preparat care speram să fie anost ca să am ce boscorodi - LUP DE MARE CU TARTĂ DE CARTOFI AROMATIZAȚI și spanac proaspăt (58 lei).

Din fericire, m-am înșelat amarnic - am avut parte de un deliciu la înălțimea starterului de dinainte, acel carpaccio memorabil. Spanacul a fost chichirezul care a legat totul, incredibil!

Cel de-al doilea fel principal ales a fost PIEPT DE RAȚĂ CU CARTOFI GRATINAȚI cu brânză Brie și sos de rodie (69 lei).

Ce să vă spun, a fost perfect, nu vă dezvălui ce bunătate ascund cartofii aceia gratinați la mijloc, vă las să descoperiți singuri, dar a fost perfect pentru cine preferă carnea de rață sau de vită bine făcută, eu aș vrut să fie rozalie la mijloc. Nu am fost întrebat, iar eu am uitat să menționez când am făcut comanda.

Am trecut la secțiunea dulce. Și am început cu TORT DE CIOCOLATĂ CU VIȘINE (22 lei).

A fost atât de cremos precum un vis de îndrăgostit. Vișinele au pus în valoare textura tortului. Nebunie cu ciocolată.

TARTA CU BRÂNZĂ cu sos de fructe de pădure (18 lei) a fost foarte bună. M-a bucurat faptul că blatul a putut fi tăiat foarte ușor cu lingura pentru desert, nu a necesitat vreun cuțit ajutător.

Tarta cu brânză a fost inventată în Grecia Antică de unde a fost preluată de către invadatorii romani. 

Prima atestare documentară este în cartea fizicianului grec Aegimus despre... arta preparării tartei cu brânză, πλακουντοποιικόν σύγγραμμα - plakountopoiikon suggramma.

În cartea De Agri Cultura a lui Cato cel Bătrân apar primele rețete ale tartei cu brânză pentru uz religios - libum și placenta. Cea de-a doua rețetă se aseamănă cel mai bine cu cheesecake-ul de azi.

O rețetă de tartă cu brânză apare într-o carte de bucate englezească din 1390, ceea ce-l face pe renumitul bucătar Heston Blumenthal să susțină că este un preparat pur britanic.

Varianta modernă de cheesecake a fost inventată din greșeală în New York de către William Lawrence în anul 1872. Tot americanilor le aparține și rețeta care nu necesită coacere. În Italia se folosesc pentru preparare ricotta sau mascarpone, iar în antichitate se folosea și miere de albine.

Zigolini Ristorante merită din plin prima lingură de lemn din cele cinci oferite de către Ghidul Lingurin al Restaurantelor din România. Aventurile continuă - See you s(p)oon! 

PS - după cum v-am promis, iată și o variantă a traducerii libere a cuvântului Zigolini.

Vorba cântecului:

Lângă fata cu sâni mici

Dormi ca-n lanul de urzici,

Lângă cea cu piept bogat

Poți să dormi, dar e păcat.